rainyme


Rezultat sondaj
31 martie 2009, 10:59
Filed under: Personal | Etichete:
La sondajul "Ce urasti cel mai mult?", postat acum vreo 3 saptamani, au raspuns 19 persoane, dupa cum urmeaza:

 
Minciuna = 6 raspunsuri
Lasitatea = 0 raspunsuri
Tradarea = 4 raspunsuri

Grandomania = 2 raspunsuri
Inconsecventa = 1 raspuns
Prostia = 2 raspunsuri
Nesimtirea = 4 raspunsuri
Lenea = 0 raspunsuri 
Mda… atat am de spus: cum era de asteptat, lenea nu o uraste nimeni! :) Deh, romani! :) ))))
 
Multumesc respondentilor!
Comentarii oprite


Voi ce parerea aveti?
31 martie 2009, 10:58
Filed under: Personal | Etichete:

http://www.descopera.ro/natura/4099552- amenintare – globala -4-grade-c-devastatoare

 

Comentarii oprite


Fragmente – Din Paris… spre Orient
27 martie 2009, 11:23
Filed under: Personal | Etichete: , ,

Cu gandul la aiurea pixul ii scapa pe jos

 

 
La biroul din camera cu aer oriental, cu miros de betisoare si o biblioteca incadrata de fotolii vechi din piele, ramasese cu ochii pe mainile lui. Erau atat de puternice si delicate in acelasi timp, atat de pline de dorinta si durere, cum nu mai vazuse pana atunci. Stia ca o atingere ar fi putut sa o faca sa explodeze, stia ca ar fi putut sa lesine in bratele lui, stia ca ar fi plans de dorinta daca ar fi putut…Privirile urcau spre ochii atat de calzi si adanci. Stia ca acolo se ascund povesti atat de frumoase si triste, stia ca acolo nu va putea ajunge niciodata, stia ca acele priviri nu le va putea uita niciodata…
 
In camera goala de la etaj stateau si se priveau. Atat. Nici nu ar fi fost nevoie de mai mult, nici nu si-ar fi putut dori mai mult. Pe covorul cu desene indiene stateau mana in mana, fat? in fat? si se priveau. Trecusera demult de bariera ochilor unor necunoscuti. Erau unul in celalat fara ca macar sa se atinga. Respirau acelasi aer si gandeau aceleasi ganduri. Isi spuneau cat de mult insemnau unul pentru celalat fara cuvinte. Le erau atat de inutile si mute cuvintele incat ajunsesera sa le urasca. Doar degetele lor se imbratisau fara sfarsit intr-un tremur de nepatruns.
 
Nostima, draguta, calda, iubitoare, tandra, fragila… De partea cealalta… tot restul… Aici se termina si incepea totul. Aici se intalneau si desparteau drumuri, aici adormeau amintiri si se trezeau sentimente, aici se auzea sunetul muzicii inca necantate pentru ei…
 
Sunetul pixului cazut pe dusumea o trezi din vis. Taisa se ridica agale, isi puse un pahar cu vin alb si iesi in balconul ce dadea spre gradina cu maslini. Simtea nevoia sa fie mangaiata de linistea din fosnetul frunzelor de maslin, simtea nevoia sa miroasa aerul fierbinte al Indiei si sa zambeasca cu gandul la el… la ea… la iubire.
Comentarii oprite


De ce n-am mai scris
27 martie 2009, 11:15
Filed under: Personal | Etichete: ,
  • Aproape toata lumea scrie pe aceleasi subiecte (acum, de ex, e "la moda" sa comentezi despre "Legea contra Rsului")
  • Unii se cearta la cutite de ai impresia ca vezi cum sare sangele. Problema e ca nu inteleg exact pe ce se cearta.
  • Altii dau premii pentru cele mai multe comentarii la ei pe blog! :| Oare cat castiga din blogurile lor? :)
  • "Earth  Hour" este laitmotivul blogurilor!
  • "Criza" umple pagini vortuale mai in gluma, mai in serios.

Prin urmare, sunt cofuza, socata , plictisita. Ce sa scriu in cazul asta?

Comentarii oprite


La paralele :)
19 martie 2009, 9:47
Filed under: Personal | Etichete: ,

Anul trecut, pe 18 martie, pe la ora 16.00, eram in aeroport si urma sa zbor pentru prima oara cu avionul . Spre Dubai .

Anul asta, pe 18 martie, putin peste ora 16.00, eram la spital, faceam ecografia. Mi-am vazut copilul. Pentru prima oara am vazut ceva concret . J 

Oare la anul, pe 18 martie, pe la aceeasi ora, ce voi face? :D

Comentarii oprite


Fragmente- Panza de Paianjen
18 martie 2009, 9:45
Filed under: Personal | Etichete: ,

panza de paianjen statea acolo, de neclintit. Atat de subtire si firava, dar atat de bine ?esuta. Atat de bine intremata parea Taisa se gandi ca probabil asa este si ea. Atat de firava si delicata, dar totusi atat de puternica . Asa trebuie sa fi fost…

 

Comentarii oprite


Azi sunt …impiedicata
18 martie 2009, 9:25
Filed under: Personal | Etichete: , ,

Pesemne ca mi se trage de la ziua de ieri care s-a terminat cu o cearta dementiala cu functionara de la Posta Romana si o certu?? mai putin interesanta cu angajata de la Polisano care m-a sunat sa ma reprogrameze la ecografia din aprilie cu o saptamana si ceva mai tarziu pentru ca Doamna doctor nu vine de sarbatori. Pentru cine este interesat, sarbatorile Doamnei Doctor incep pe 16 aprilie, sau chiar inainte si se termina pe 27! Solutia domnisoarei angajate a fost sa-mi dea numarul de telefon al doamnei doctor, poate ma baga printre alti pacienti in alte zile. Adica, poate-i place vocea mea la telefon si ma vede cand ar trebui? Cum mama naibii vine asta? Hm! In fine, am renuntat! Niciun rezultat!

Cat despre functionara de la Posta Romana… Ca un cetatean de treaba ce sunt, m-am dus la dumneai sa imi ridic un plic recoamandat, ca urmare a biletelului (avizare) gasit in usa (!!!!!) (nu stiu de ce in usa, cand am cutiuta postala cu lacat pe ea, dar asta e alta dicutie !).  Si dupa ce am stat jumatate de ora la coada, doamna mi-a spus cu dezinvoltura ca trebuie sa vin maine, pentru ca plicul respectiv este acum la postas, care postas este pe teren!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Evident ca la intrebarea mea de ce posta ma trimite printr-un biletel sa-mi ridic plicul de la ghiseu, daca plicul este la postats, care postas este pe teren? doamna angajata a fost inchisa si n-a putut sa-mi raspunda mai mult de ce sa va fac eu doamna?!. Pai mie ma dobitocilor trebuie sa imi faceti ceva sau voua? Organizati-va, imbecilii dracu, asa cum e firesc!

Prin urmare, azi mi-au cazut din mana toate alea, m-am impiedicat, n-am avut timp sa ma machiez, mi-am uitat acasa pachetelul pregatit cu grija de aseara, m-am enervat in trafic pana la punctul in care i-am arata unuia pe geam semne de victorie ( _l_ ), am descoperit ca trebuie sa-mi anulez cererea de concediu pe care o facusem ieri si sa o refac pentru o alta zi (daca va puteti inchipui ca am gresit ziua in care trebuia sa-mi iau concediu!!! da, bine, si eu gresesc, nu sunt perfecta, dar macar nu afectez pe altii prin greselile mele). Mda!

Dupa amiaza merg la Eco! Ma duc sa il pozez pe Strugurel. Sper sa nu ma mai enervez si pe acolo, avand in vedere ca merg la un spital de stat, unde toate merg ca pe roti! L Si nu ma intrebati de ce merg acolo, povestea-i lunga si mi se agraveaza starea de nervozitate daca o spun acum! Poate in alt episod din De-ale mamicilor…

Zi buna si voua!

Comentarii oprite


Stumblin in
17 martie 2009, 15:13
Filed under: Personal | Etichete: ,
Saptamana asta…
 
 

Comentarii oprite


1000
17 martie 2009, 15:09
Filed under: Personal | Etichete: ,
Se pare ca azi, la insemnarea anterioara, am implinit 1000.
1000 de insemnari de cand:
-ma plang
-va impartasesc intamplari
-va daruiesc "poezia" din mine
-va recomand filme, cantece, carti si alte lucruri ce mi-au placut
-va pun sa raspundeti la sondaje
-va arat lumea prin ochii mei in fotografii
-va cer sfaturi si ajutor
-va plictisesc
-va enervez
-va ….
-va ….
-va ….
.
.
.
.
.
In final, 1000 de insemnari decat imi si va sunt aici.
 
La mai multe si mai bune!
 
Comentarii oprite


Fragmente- Cu talpile pe iarba
17 martie 2009, 9:33
Filed under: Personal | Etichete: ,
De unde pana unde ne intalnim si cat din noi dispare cu fiecare gand?
 
Camera din mansard? lasase razele de soare sa o mangaie peste ochii inca inchisi. Se intinse in cearsaful alb si moale de satin… aluneca. Necunoscutul aproape barbierit plecase. In urma lui ramasese trandafirul de pe noptiera , parfumul atat de masculin si amintirea mangaierilor fierbinti.
Cu talpile goale atinse parchetul cu grija si se indrepta catre geam. Dincolo de el era o noua zi. O noua zi cu ea sau fara ea… O noua zi care incepea dincolo de ferestrele mansardei pentru el, pentru ei, pentru altii… O noua zi intr-o alta lume. O noua zi care nu va trece nelasata.
 
Imbracata cu rochita ei alba cu bretele, iesi pe usa cu poseta pe umar, desculta.Tranti usa in urma si porni catre azi…
Parcul era linistit si adormit inca. Fiori ii strabatura talpile goale la atingerea ierbii ude. Le afunda mai adanc si calca rar… dar hotarat. O noua zi incepea abia acum… cu ea. Pe banca de sub castanul batran o silueta se vedea printre frunze. Mana lasata sa cada pe spatar parea sa-si aminteasca mangaieri de pleoape de demult. Se aseza anga el si isi lasa  capul pe spate. Cerul isi amesteca norii si ascundea din cand in cand razele soarelui…
 
.……………………………………………… 

 
Se auzea cum se asterne seara. O noua seara peste doi necunoscuti. Pe banca din parc se terminasera de spus doua vieti.  Un el si o ea isi daruiau priviri pline de amintiri.
 

Mansarda astepta pasii obositi. Patul cu cearsaful alb cauta trupul de ieri. Usa se inchise usor lasand in urma azi-ul si asteptand cu rabdare sa se deschida catre maine. Pe noptiera, trandafirul rosu pastra inca mirosul noptii trecute…
 
Taisa se aseza in pat, pe spate, fara ganduri, fara regrete, simplu… cu zambetul pe buze.
Comentarii oprite



Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X